Relieful și vegetația

Relieful se impune prin cele două tipuri distincte morfogenetice: dealurile cu coamele şi versanţii lor, ca forme predominant sculptate şi culoarele depresionare ale Văii Meleşului ca forme predominant de acumulare. Relieful este format din dealuri cu versanti despartiti prin vai largi, dealurile se ridica brusc deasupra luncii joase. Vegetatia naturala este formata din paduri de foioase, este prezenta si vegetatia de subarboret.
Din totalul suprafeţelor din comună ocupate de foioase, fagul deţine cca. 69%. La limita inferioară, fagul (Fagus silvatica) este însoţit de carpen (Carpinus betulus), mesteacăn (Betula verrucosa) şi gorun (Quercus petraea) formând aşa numitele păduri de şlean. Arbuştii din zona de câmpie se găsesc aproape în toate zonele comunei şi sunt reprezentaţi de alun (Corylus avelana), gladisul (Veer tataricum), păducel (Crategus monogyna) etc., iar în marginea pădurilor – porumbarul (Prunus spinosa) Pe cursul apelor se află populaţii de anin alb şi anin negru asortate cu exemplare de plop (Populus nigra). De asemenea unele păduri de stejar sunt însoţite de specia rară de lalea pestriţă (Fritillaria meleagris) pădurea fiind declarată arie naturală protejată.
Climatul se dovedeşte esenţial al ecosistemului de aici, el este de tip moderat continental in varianta transilvană şi de nuanţă foehnică. Singurul inconvenient il constituie iernile temporar geroase, dar verile călduroase, primăverile timpurii şi toamnele prelungi permit o bună dezvoltare vegetativă.

WP RSS Plugin on WordPress